AI Act după 2 august 2026: checklist de transparență pentru startupuri

Din 2 august 2026, un startup care oferă un chatbot, generează conținut sintetic sau folosește anumite sisteme de recunoaștere trebuie să verifice obligațiile de transparență din articolul 50 al AI Act. Prima întrebare nu este „ce etichetă punem?”, ci ce rol are compania în fiecare flux: furnizor al sistemului, organizație care îl folosește sau ambele.

Pentru multe produse, verificarea se poate face fără un proiect juridic separat de produs. Echipa are nevoie de un inventar al funcțiilor AI, o decizie documentată pentru fiecare interacțiune și o dovadă că informarea ajunge la utilizator în momentul potrivit. Situațiile cu biometrie, recrutare, educație, sănătate, creditare ori alte utilizări sensibile cer însă o analiză mai largă decât transparența discutată aici.

Ce s-a schimbat la 2 august 2026

Regulamentul (UE) 2024/1689 se aplică etapizat. La 2 august 2026 au devenit aplicabile, între altele, obligațiile de transparență pentru anumite sisteme AI, iar Comisia Europeană și autoritățile naționale au început să exercite competențele de supraveghere pentru prevederile ajunse la termen.

Această dată nu înseamnă că toate cerințele pentru sistemele cu risc ridicat au intrat simultan în vigoare. Calendarul de aplicare publicat de Comisia Europeană indică 2 decembrie 2027 pentru sistemele cu risc ridicat din domeniile enumerate în anexa III și 2 august 2028 pentru sistemele integrate în produse reglementate. O echipă nu ar trebui să amestece acest calendar cu obligațiile de transparență deja aplicabile.

Articolul 50 acoperă patru situații care apar frecvent în produse digitale:

• interacțiunea directă dintre o persoană și un sistem AI;
• generarea de text, imagini, materiale audio sau video sintetice;
• folosirea sistemelor de recunoaștere a emoțiilor ori de clasificare biometrică;
• publicarea unor deepfake-uri sau a unor texte generate cu AI despre chestiuni de interes public.

Nu toate aceste obligații revin aceleiași companii. Unele sunt ale furnizorului care proiectează și oferă sistemul, altele ale organizației care îl folosește într-un flux propriu.

1. Stabilește rolul startupului pentru fiecare funcție

Un startup care cumpără acces la un model general prin API nu devine automat simplu utilizator al întregului lanț. Furnizorul modelului răspunde pentru modelul său, dar startupul poate pune pe piață, sub numele propriu, un sistem AI construit deasupra acelui model.

Analiza trebuie făcută la nivel de produs. Un exemplu: compania folosește intern un asistent pentru rezumarea tichetelor de suport și, separat, vinde clienților un agent conversațional cu propria marcă. În primul flux, compania este în principal organizația care folosește sistemul. În al doilea, poate avea obligații de furnizor pentru sistemul livrat, chiar dacă modelul de bază vine de la altă companie.

În registrul intern, notează pentru fiecare funcție:

• scopul declarat și utilizatorii afectați;
• modelul sau serviciul extern folosit;
• cine controlează interfața și mesajele afișate;
• cine publică rezultatul;
• dacă rezultatul ajunge direct la public ori rămâne intern;
• rolul juridic presupus și persoana care a aprobat încadrarea.

Această hartă ajută și la contracte. Dacă furnizorul tehnic promite marcaje detectabile pentru conținut sintetic, păstrează specificația, versiunea produsului și modul în care marcajul este transmis mai departe. O bifă într-un contract nu dovedește că metadatele supraviețuiesc exportului, comprimării sau republicării.

2. Verifică interacțiunile în care utilizatorul poate crede că vorbește cu un om

Articolul 50 cere ca sistemele destinate interacțiunii directe cu persoane să fie proiectate astfel încât acestea să știe că interacționează cu AI. Există o excepție atunci când natura artificială este evidentă pentru o persoană rezonabil de informată, atentă și prudentă, ținând cont de context.

Pentru un chatbot de suport afișat cu nume, fotografie și răspunsuri conversaționale, presupunerea sigură nu este că utilizatorul „își va da seama”. Mesajul poate apărea lângă titlul conversației și la începutul primei sesiuni: scurt, lizibil și înainte ca persoana să ofere date sau să se bazeze pe răspuns.

Testează informarea în fiecare suprafață, nu doar pe pagina principală:

• widgetul de pe site;
• aplicația mobilă;
• conversația deschisă dintr-un link direct;
• integrarea într-o platformă terță;
• reluarea unei sesiuni vechi;
• modul în care conversația trece de la AI la un operator uman.

Un mesaj ascuns în termeni și condiții nu rezolvă problema de interfață. Regulamentul cere ca informarea relevantă să fie clară, distinctă și prezentată cel târziu la prima interacțiune sau expunere, cu respectarea cerințelor de accesibilitate aplicabile.

3. Separă marcajul tehnic de informarea vizibilă

Pentru sistemele care generează text, audio, imagini sau video, obligația furnizorului privește și marcarea rezultatului într-un format citibil automat și detectabil ca fiind generat ori manipulat artificial. Soluția trebuie să fie eficientă, interoperabilă, robustă și fiabilă în măsura în care acest lucru este fezabil tehnic.

Aceasta este o cerință diferită de eticheta pe care o vede omul. Un fișier poate avea un marcaj tehnic, dar să necesite în continuare o informare vizibilă atunci când este publicat ca deepfake. Invers, o mențiune în descriere nu dovedește că furnizorul sistemului a implementat marcajul automat cerut pentru rezultat.

Pentru echipa de produs, testul practic este simplu:

1. generează câte un fișier pentru fiecare format acceptat;
2. descarcă-l și trece-l prin transformările normale ale produsului;
3. publică-l în mediul de test;
4. verifică dacă marcajul promis mai poate fi detectat;
5. păstrează rezultatul testului, versiunea modelului și data.

Articolul 50 prevede o limitare pentru funcțiile de editare standard care doar asistă utilizatorul și nu modifică substanțial datele de intrare sau sensul acestora. Excepția nu trebuie extinsă automat la rescrieri, dublaje, înlocuiri de persoane ori generări care schimbă mesajul materialului.

4. Tratează separat deepfake-urile și textele de interes public

Organizația care publică imagini, audio sau video ce constituie un deepfake trebuie să comunice faptul că materialul a fost generat ori manipulat artificial. Pentru opere evident artistice, creative, satirice sau ficționale, informarea poate fi făcută într-un mod care nu împiedică prezentarea operei, dar existența intervenției trebuie totuși dezvăluită.

Pentru text, regula este mai îngustă. Obligația privește conținutul generat sau manipulat cu AI și publicat pentru a informa publicul despre chestiuni de interes public. Regulamentul include o excepție atunci când materialul a trecut prin revizuire ori control editorial uman și o persoană fizică sau juridică își asumă răspunderea editorială.

Nu transforma excepția într-o aprobare formală după publicare. Un proces editorial defensabil arată cine a verificat afirmațiile, ce surse au fost deschise, ce corecții au fost făcute și cine răspunde pentru versiunea publicată. „A citit cineva textul” este prea vag pentru un produs care publică automat sute de pagini.

5. Nu ascunde biometria într-o politică generală

Dacă produsul folosește recunoașterea emoțiilor sau clasificarea biometrică, persoanele expuse trebuie informate despre funcționarea sistemului. În paralel se aplică regulile relevante pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Această categorie nu trebuie confundată cu orice analiză de comportament. Încadrarea depinde de datele folosite și de ceea ce pretinde sistemul că deduce. Un instrument care estimează emoția din voce sau expresia feței cere altă analiză decât un scor calculat din apăsarea unor butoane într-o interfață.

Pentru recrutare, evaluarea elevilor, accesul la servicii sau monitorizarea angajaților, oprește lansarea până când echipa juridică a verificat atât clasificarea sistemului, cât și regulile sectoriale. O etichetă de transparență nu face permisă o utilizare interzisă și nu rezolvă cerințele pentru un sistem cu risc ridicat.

Checklist înainte de următorul release

Un fondator poate cere echipei un dosar scurt pentru fiecare funcție AI care ajunge la utilizatori:

• inventarul funcțiilor, furnizorilor și versiunilor de model este actualizat;
• rolul companiei este documentat pentru fiecare flux;
• mesajul despre interacțiunea cu AI apare la timp pe web și mobil;
• trecerea de la agent AI la operator uman este vizibilă;
• marcajele tehnice sunt testate după export și republicare;
• deepfake-urile au o informare vizibilă potrivită contextului;
• textele de interes public au fie informare, fie un control editorial documentat și un responsabil identificat;
• funcțiile biometrice au analiză separată, inclusiv din perspectiva protecției datelor;
• contractele cu furnizorii descriu documentația și suportul oferite;
• echipa păstrează capturi, rezultate de test și deciziile de încadrare pentru versiunea lansată.

Leagă această verificare de procesul de release, nu de o revizie anuală. O schimbare de model, interfață, canal de distribuție ori scop poate modifica analiza chiar dacă numele produsului rămâne același. Pentru disciplina documentării, poți adapta structura din checklistul de data room pentru o rundă seed, iar dependențele de furnizori trebuie urmărite alături de metricile operaționale pe care le raportezi lunar.

Instrumente oficiale și limitele checklistului

Comisia Europeană a publicat în iulie 2026 ghidurile pentru obligațiile de transparență din articolul 50. Pentru o primă încadrare, AI Act Service Desk și platforma unică de informare includ un instrument de verificare a conformității și un canal pentru întrebări.

Ghidurile explică aplicarea regulamentului, dar produsul concret poate ridica probleme care nu se văd într-un checklist: date personale, proprietate intelectuală, protecția consumatorului, contracte sau reguli sectoriale. Dacă funcția ia ori influențează decizii despre persoane, folosește inventarul de mai sus ca punct de plecare pentru o analiză juridică înainte de lansare.

Surse oficiale consultate: Regulamentul (UE) 2024/1689, ghidurile Comisiei Europene privind articolul 50, comunicatul privind aplicarea regulilor din 2 august 2026 și cadrul oficial de aplicare al AI Act.